Mihai Eminescu – poetul neamului

Astăzi, 15 ianuarie, marcăm ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii naționale.

Cu Eminscu începe poezia, proza, viața românească, începem noi cu toții; și trecutul de pînă la el abia își găsește o deslușire – cu el începe.

Primul documentar despre viața lui Eminescu apare în 1914 și durează = 20 minute. Unele scene au fost filmate în Italia și Egipt.

https://www.youtube.com/watch?v=E11iUMY7tKohttps://www.youtube.com/watch?v=E11iUMY7tKo

Sunteți  din generația fericită care a primit de-a dreptul dezvăluirea fabuloasă a poeziei prin opera lui Eminescu.

Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850. Era al 7-lea din cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici și Raluca Jurașcu, fiică de stolnic din Joldești.

Și-a petrecut copilăria la Botoșani și în Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și natura, stare evocată cu adîncă nostalgie în poezia de mai tîrziu.

PPT Ipotești

O, rămîi, rămîi la mine,

Te iubesc atît de mult!

Ale tale doruri toate

Numai eu știu să le-ascult.

Astăzi, chiar de m-aș întoarce

A-nțelege n-o mai pot…

Unde ești, copilărie,

Cu pădurea ta cu tot?

În copilărie obișnuia să dispară de acasă în mod ciudat cîte o săptămînă. Mai tîrziu își va aminti de copilăria fericită cu un sentiment de dulce nostalgie.

Fiind băiet  păduri cutreeram

Și mă culcam ades lîngă izvor,

Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam

S-aud cum apa sună-ncetișor;

Un bucium cîntă tainic cu dulceață,

Sunînd din ce în ce tot mai aproape

De frunzele uscate sau de-naltul ierbii

Părea c-aud venind în cete cerbii

Cîntecul ”Revedere”

https://www.youtube.com/watch?v=KHDT_YMsTHc 0.27 – 4.14

– Codrule, codruţule,
Ce mai faci, drăguţule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Şi de când m-am depărtat,
Multă lume am umblat.

– Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
Troienind cărările
Şi gonind cântările;
Şi mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cărarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Umplându-şi cofeile,
Mi-o cântă femeile.

– Codrule cu râuri line,
http://Versuri.ro/w/gfleej
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânăr precum eşti
Tot mereu întinereşti.

– Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Că de-i vremea rea sau bună,
Vântu-mi bate, frunza-mi sună;
Şi de-i vremea bună, rea,
Mie-mi curge Dunărea.
Numai omu-i schimbător,
Pe pământ rătăcitor,
Iar noi locului ne ţinem,
Cum am fost aşa rămânem:
Marea şi cu râurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna şi cu soarele,
Codrul cu izvoarele.

 

Înscenare cu recital:

  • Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vînt

Cu crengile la pămînt?

  • De ce nu m-aș legăna

Dacă trece vremea mea

Ziua scade, noaptea crește

și frunzișul mi-l rărește.

Bate vîntul frunza-n dungă

Cîntăreții mi-i alungă,

Bate vîntul dintr-o parte

Iarna-i ici, vara-i departe.

Și de ce să nu mă plec

Dacă păsările trec.

Jocurile  și lecturile sunt evocate în postuma ”Copii eram noi amîndoi”

Copii eram noi amîndoi,

Frate-meu și cu mine.

Din coji de nucă-un car cu boi

Făceam și înhămam la el

Culbeci bătrîni cu coarne.

și el citea pe Robinson,

mi-l povestea și mie;

Eu zideam turnul Vavilon

Din cărți de joc și îmi spuneam

Și cîte o prostie…

De la mama și frații săi mai mari a învățat să citească și să scrie. Era un elev bun, arătînd multă pasiune pentru istorie și literatură, cunoștea bine limba germană și citea literatura germană în original. Își aducea aminte cum pleca împreună cu frații săi la Cernăuți, să-și afle un rost în viață. Amară îi era despărțirea de părinți, mai ales de mama. Poetul își amintea:

Mama-i știa atîtea povești, pe care fuse

Torsese în viață…deci ea l-au învățat

Să tîlcuiască semne și-a păsărilor spuse

Și murmurul cuminte al rîului curat.

Dragostea pentru mamă și evocarea imaginii mamei sunt redate în poezia ”O, mamă, dulce mamă!”

O, mamă, dulce mamă, din negura de vremi,

Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;

Deasupra criptei negre a sfîntului mormînt

Se scutură salcîmii de toamnă și de vînt.

Se bat încet din ramuri, îngînă glasul tău…

Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limbă română Aron Pumnul și elevii scot o broșură ”Lăcrimioarele învățăceilor gimnaziști” în care apare și poezia ”La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată de Mihai Eminescu.

 

Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,

Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;

c-acuma din pleiada-ți auroasă și senină

se stinge un luceafăr, se stinge o lumină,

se stinge-o dalbă stea!

PPT Cernăuți

Marea iubire a lui Eminescu, Veronica Micle se mută cu traiul la Iași, poetul călcînd pe urmele ei.

Iașul poartă azi haina lui Eminescu.

https://www.youtube.com/watch?v=-weOpcYwcYo Cu Eminescu prin Iași 4min52sec

1875 este anul cînd s-a legat una dintre cele mai frumoase ți mai rodnice prietenii: între Ion Creangă, institutor, și Mihai Eminescu, revizor școlar. Ei discutau ore în șir, cutreerau locuri pitorești din împrejurimile Iașilor sau petreceau timpul în bojdeuca din mahalaua Țicăului.

https://www.youtube.com/watch?v=PLOdWzdL4ek – un bulgăre de humă

12.50 – 14.58   prima întîlnire a lui Eminescu cu Creangă

21.27- 22.21  se plimbă împreună, culeg ciuperci, ia iarna…

PPT Bojdeuca

La îndemnul lui Eminescu, Ion Creangă scrie și publică primele povești și povestiri.

23.30 – 24.15  Eminescu îl sfătuie pe Creangă cum să scrie

25.20 – 25.29   Eminescu-i spune că-l va duce pe Creangă la ”Junimea”

35.27 – 37.42   Eminescu trăiește împreună cu Creangă în bojdeucă

1.08.45 –    Eminescu a plecat de la bojdeucă

În București devine un mare activist politic. Scrie mai multe lucrări istorice.

https://www.youtube.com/watch?v=Ke3aIiW0H1E Scrisoarea a III-a

2.18 – 10.05

De la Nistru pîn la Tisa…

Mai puțin se studiază activitatea lui Eminescu ca activist politic, ca jurnalist la Timpul, unde zilnic demasca coruperea politicienilor bucureșteni.

https://www.youtube.com/watch?v=n9cI05BbYdE   jurnalist politic omorît la comandă

4.42 – 6.13 …..a fost dus cu forța la spitalul de psihiatrie, deși în aceeași dimineață-i mai apăruse un articol tulburător, care nu putea să-l scrie un dement.

Anul  1889 este anul morții, dar și al nemuririi celor doi mari scriitori clasici și a doi mari prieteni: Mihai Eminescu și Ion Creangă.

Înainte de moarte Eminescu a scris:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/c/c2/Eminescu-Sadoveanu-IarCandVoiFiPamant.ogg

(1.12.05 – 1.14.01   arde redacți, de o săptămînă plecase de la bojdeucă, plecase și de la redacție, pleacă și din Iași….

1.14.40 – Creangă spune: Fără tine rostul meu moare”)

Eminescu este iubit și prețuit pentru prospețimea și puterea de expresie, cu care a zugrăvit peisajul moldovenesc:

  • De treci codrii de aramă, de departe vezi albind,

Ș-auzi mîndra glăsuire a pădurii de argint.

Acolo, lîngă izvoară, iarba pare de omăt,

Flori albastre tremur unde în văzduhul tămîiet.

Luceafărul poeziei naționale nu s-a stins… razele lui luminează și vor lumina în veci, cît va exista omul pe pămînt. Acesta a fost Eminescu. Aceasta a fost opera lui. Deci, să fie pentru noi punctul de plecare în viitoarea dezvoltare a veșmîntului cugetării naționale.

bojdeucacernăuțiIpotești

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în 2016, activitate, cîntece, clasa III, educație, felicitări, l. rom, lecție, Mihai Eminescu, Muzică, recapitulare, valori. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s